Kaplan, specialist în domeniul Războiului Rece, conferinţă la Ateneul Român

Robert D.Kaplan, analist politic american, specialist în domeniul Războiului Rece. Inclus în topul principalilor gânditori ai lumii de către Foreign Policy, este mâine la Bucureşti într-o conferinţă alături de Vladimir Tismăneanu, profesor al Universităţii din Maryland SUA.

”ROBERT D. KAPLAN (n. 1952 ) este unul dintre cei mai importanţi analişti de politică externă americani şi un specialist de renume în istoria Războiului Rece. Revista Foreign Policy l-a inclus de două ori în „Top 100 Global Thinkers“, iar The New York Times l-a nominalizat printre cei mai influenţi analişti ai epocii de după cel de-al Doilea Război Mondial, alături de Francis Fukuyama, Paul Kennedy şi Samuel Huntington.” – îl caracterizează pe Kaplan, Editura Humanitas, organizatoarea evenimentului.

În premieră vă oferim o incursiune în cartea lansată în Bucureşti de către Robert Kaplan, ”În umbra Europei. Două războaie reci şi trei decenii de călătorie prin România şi dincolo de ea”.

Pare un joc. Kaplan îşi priveşte biblioteca şi îşi aminteşte greşelile, vehemenţele, proiectele proprii. Una dintre cărţi, ponosită, Guvernele din Estul Europei a lui Skilling, din 1971, devine o călătorie în timp. Nu doar ceea ce scrie Skilling are importanţă, ci mai ales călătoriile lui Kaplan, încercările de a înţelege raporturile de forţe dintr-o lume sub controlul sovietic, aparent, de fapt, greu de digerat de o minte raţională. Ce se întâmplă departe pentru Occidentali, departe pentru SUA, acolo, în capătul acela de lume? Robert Kaplan nu cunoaşte România din cărţi doar. A cutreierat-o, a trăit-o, a dezbătut-o. A venit în câteva rânduri în România, în varii momente şi a cerut lămuriri intelectualilor români. De la Silviu Brucan la Lucian Boia, Robert Kaplan a pătruns în ţara altfel, a reformelor şi tranziţiilor de peste 20 de ani. Cartea nu este doar jurnal de călătorie, şi nici un lung şir de colocvii. Da, aceste lucruri dau dinamism, o scot din muţenia strictă de cercetare. Kaplan te aruncă în istorie şi te portretizează în istorie. Gesturile mari ale voievozilor se reflectă în cele de rutină, ale contemporanilor. ”Marele cimitir evreiesc”, capitolul, devine o incursiune în cimitir şi în interbelicul legionar românesc. Alt capitol, ”Bastionul pescarului”, aruncă o privire crudă spre tragedia Sighetului. Avem o istorie a României, avem o sociologie a României, avem un jurnal de bord politic al României. Avem încă o privire sistematică asupra dereglării României, social-politice. Încă o biciuire din afară, veţi spune. De data aceasta este greşit. Încă o privire înţelegătoare, din afară, adevărat, e cu mult mai corect.